Bucătăria chinezească

China pe tavă

 

Gastronomia este strâns conectată cu toate aspectele importante ale vieţii din China, inclusiv cu filosofia şi medicina tradițională. Aici, arta gătitului este pusă pe picior de egalitate cu teatrul şi muzica. Chinezii nu privesc hrana doar ca pe o necesitate, ci şi ca pe o plăcere din care izvorăsc sănătatea şi armonia, echilibrul psihic şi longevitatea.

Bucătăria chineză este printre cele mai vechi din lume şi printre cele mai populare din Asia. Tradiţia sa se întinde pe câteva milenii, datând din epoca primilor împăraţi. Se considera deja că sănătatea şi confortul, luciditatea minţii şi armonia spiritului sunt influenţate de ceea ce se găseşte în farfurie, principiu respectat şi în prezent. Pentru un locuitor al Chinei, hrana nu este doar un ritual cotidian, ci este conectată cu toate momentele frumoase ale vieţii sale. Chinezii merg până într-acolo încât declară că un popor care nu face diferenţa între gusturi, deci nu poate găti sau nu are o gastronomie proprie, nu are niciun fel de cultură. Pentru ei, civilizaţia este strâns legată de hrană.

Gustul, aroma sau culoarea mâncării sunt deosebit de importante, dar în China primează şi modul de preparare şi servire. Gătitul s-a metamorfozat într-o formă de artă, iar felurile de mâncare poartă adesea nume poetice. Chiar şi formulele de salut chineze uzuale se referă la hrană. "Nǐ chī le ma?" se traduce simplu "Ai mâncat deja?". Desigur, nu trebuie să luaţi traducerea ad litteram, întrucât corespunde cu salutul european "Cum merge?" sau "Ce faci?".

 

Hrăniţi-vă pentru a vă păstra sănătatea!

Gastronomia chineză se numără printre cele mai sănătoase din lume, dar nu doar datorită faptului că predomină legumele, iar felurile de mâncare sunt preparate cu cantităţi minime de grăsime. Tradiţia culinară şi medicina naturistă chineză se întrepătrund, iar nutriţia sănătoasă ocupă un loc proeminent.

Conform recomandărilor sale, gastronomia chineză îşi propune să asocieze felurile de mâncare şi metodele de preparare cu aura şi starea fizică actuală a corpului. Există un principiu chinez care susţine că în fiecare anotimp al anului trebuie să ne hrănim cu alimentele disponibile într-o anumită zonă climatică, care pot fi păstrate în condiţii naturale. De exemplu, în cazul în care consumăm cantităţi mari de roşii, castraveţi sau fructe crescute în sere, organismul nostru primeşte semnalul fals că trebuie să elimine căldură. Aceste legume şi fructe conţin cantităţi mari de potasiu, care, conform Medicinei Tradiționale Chineze, are un efect de răcire. Funcţia de termoreglare a organismului este perturbată – porii se deschid, începem să asudăm şi, în loc să reţinem căldura, o emanăm. Creşte astfel riscul de a răci.

Gastronomia chineză pune accentul pe cercetarea naturii hranei. Chinezii consideră că absolut fiecare gust poate fi asociat cu un anumit organ din corpul uman. Aşadar, dacă mâncăm un anumit aliment, putem influenţa organul slăbit. De exemplu, castravetele verde are efecte benefice asupra ficatului şi intestinelor, roşia ajută inima şi combate hipertensiunea, iar ceapa albă acţionează la nivelul plămânilor.

 

Două naturi, cinci gusturi şi cinci elemente

Conform tradiţiei chineze, cel care prepară hrana îşi transferă energia către felul de mâncare. Este important să nu fie stăpânit de emoţii negative, în caz contrar, mâncarea nu va fi sănătoasă. Pentru un chinez, echilibrul este elementul de bază în arta gătitului şi a nutriţiei. Gastronomia şi filosofia sunt interconectate în cultura chineză şi împreună transmit un mesaj foarte puternic, şi anume credinţa în existenţa unui echilibru natural între forţe.

Chinezii au identificat cinci gusturi principale, precum şi natura yin şi yang a alimentelor, inclusiv a celor vegetale. Susţin că gusturile dulce, acru şi picant au proprietăţile de revitalizare oferite de yin, iar gusturile sărat şi amar includ natura caldă oferită de yang. Procesul de preparare a hranei funcţionează în mod similar: alimentele de tip yin vor răcori corpul când sunt gătite la abur, iar alimentele de tip yang vor încălzi corpul când sunt fripte.

Gastronomia chineză acordă o foarte mare importanţă respectării aşa-zisului flux atunci când se găteşte şi regulilor de "hrănire" conforme cu cele Cinci Elemente (Cinci Faze).

Grupul TIENS îşi concepe suplimentele alimentare în baza teoriei străvechi a celor Cinci Elemente, bazată pe presupunerea că întreaga natură şi universul sunt alcătuite din cinci elemente de bază: lemn, foc, apă, pământ şi metal. Acelaşi lucru este valabil şi pentru om. El se supune regulii celor Cinci elemente şi este integrat pe deplin în natură. Tot ceea ce creşte este supus elementului lemn. La rândul său, focul are în stăpânire tot ceea ce emană căldură. Orice are proprietăţi hidrice îi aparţine apei, iar ceea ce este compact, dens şi poate constitui o bază îi este atribuit pământului. Elementul metal intră în alcătuirea oricărui lucru concentrat şi răsfrânt spre interior.

Acest lucru înseamnă că, atunci când se prepară un anumit fel de mâncare, ordinea în care se adaugă fiecare ingredient are o mare importanţă. Mâncarea trebuie să conţină toate cele cinci elemente, întrucât fiecare dintre ele este asociat unuia dintre cele cinci gusturi. Teoria celor Cinci Elemente susţine că nu contează ingredientul cu care începem, ci, mai degrabă, cel pe care îl adăugăm la final şi care fortifică organul căruia îi corespunde.

Conform chinezilor, dacă ingredientele unui fel de mâncare sunt adăugate haotic, armonia sa poate fi perturbată, distrugându-i gustul. Dacă cineva consumă timp îndelungat hrană a cărei preparare contravine regulii celor Cinci Elemente, haosul poate pătrunde în viaţa respectivei persoane.

Regula armoniei se aplică şi băuturilor. Nu trebuie să fie prea fierbinţi, fiindcă stomacul ar avea de suferit, nici prea reci, fiindcă provoacă apatie.

 

Silueta tipic chinezească

Datorită regulii echilibrului aplicată în gastronomie, chinezii îşi menţin greutatea pe tot parcursul vieţii. Obezitatea este aproape inexistentă în China. Cercetătorii au descoperit că, deşi consumă în medie cu 30% mai multe alimente decât un european, un chinez rămâne cu 20% mai suplu.

Deşi diferă foarte mult în funcţie de regiune, mâncarea chinezească are câteva calităţi comune. În primul rând, are la bază patru grupe de alimente: cereale, legume, carne şi fructe. Din cauza toleranţei reduse la produsele lactate, chinezii nu utilizează aproape niciodată laptele de vacă la gătit. Îl înlocuiesc cu lapte de soia şi, în mod similar, înlocuiesc brânza cu mult mai popularul tofu. Orezul este cea mai consumată cereală şi contribuie la menţinerea unui metabolism sănătos prin aportul mare de fibre. În gastronomia chineză, alimentele sunt adesea preparate la abur sau fripte rapid la flacără mare, ceea ce asigură păstrarea aromei naturale şi nu distruge vitaminele şi mineralele.

Ceaiul verde este principala băutură a chinezilor. Servirea ceaiului este parte integrantă a tradiţiei chineze, presărată cu multe ritualuri. În funcţie de regiune, cel mai frecvent se bea ceai verde pur, pu-erh sau de iasomie. Alte băuturi populare sunt berea chineză şi vinul din orez.

 

Raţă Beijing şi ouă de raţă în saramură

Este simplu să ne dăm seama cât de variată este gastronomia chineză dacă luăm în considerare existenţa a 20.000 de feluri de mâncare înregistrate, a 60 de modalităţi de preparare a hranei pe foc şi a peste 80 de metode de tocare a ingredientelor. China acoperă un teritoriu vast, cu numeroase regiuni şi climate diferite, iar existenţa mai multor versiuni regionale ale bucătăriei chineze nu este surprinzătoare. Cuprind o mare varietate de combinaţii de gusturi, arome şi ingrediente, în diverse proporţii. Regiunile cu cele mai renumite mâncăruri sunt Beijing, Canton, Shanghai şi Sichuan.

Gastronomia din Beijing, din nordul Chinei, are la bază tăieţeii, carnea de pasăre, vită şi miel. Cele mai populare feluri de mâncare din zonă sunt raţa à la Beijing şi găluştele cu diverse umpluturi. În Beijing, vinul din orez este adesea combinat cu mirodenii, iar metoda tipică de preparare a hranei este frigerea rapidă, fără adaos de grăsimi sau ulei.

Gastronomia din Guangzhou, sudică, este cea mai renumită din China datorită imigranţilor proveniţi din această regiune, care au deschis restaurante chinezești în Occident. Este şi cea mai apreciată în interiorul Chinei. Pentru mâncarea din Guangzhou se folosesc cantităţi mari de carne de vită şi de porc, peşte şi fructe de mare. Grăsimile nu sunt folosite aproape deloc, fiindcă alimentele sunt fierte înăbuşit, fripte sau gătite la abur. Localnicii apreciază în mod deosebit şi alimentele murate sau uscate, combinând produse proaspete şi produse conservate. Prin urmare, printre preparatele emblematice ale regiunii se numără ouăle de raţă în saramură şi tofu fermentat.

Gastronomia din estul Shanghaiului este considerată cea mai delicată din China. Este renumită pentru preparatele din peşte şi fructe de mare (stridii, crabi). Un ingredient frecvent este vegetaţia marină, algele fiind adăugate în mâncare. Gustul dominant în gastronomia din Shanghai este cel dulce. Numeroase feluri de mâncare, în special sosurile, sunt condimentate cu zahăr – inclusiv celebra carne de porc dulce-acrişoară. Spre deosebire de alte regiuni chineze, aici se folosesc mai mult tăieţeii, în detrimentul orezului.

Pe de altă parte, în gastronomia din Sichuan – din vestul Chinei, gustul predominant este cel picant. Piperul iute de Sichuan, chili şi diverse tipuri de boia de ardei sunt adăugate adesea în mâncare. Felurile de mâncare au la bază, în principal, carnea de vită. Mâncarea din regiune este celebră şi pentru diversele alimente afumate sau marinate. Modalitatea cea mai frecventă de preparare a mâncării este frigerea rapidă în wok.

 

Ustensilele de bucătărie

După ce am învăţat principiile după care se ghidează gastronomia chineză, prepararea propriu-zisă a mâncărurilor nu va mai fi complicată, însă este indicat să aveţi la îndemână câteva ustensile. Cel mai important este  wokul – un vas de frigere adânc, cu baza rotundă, în care alimentele pot fi fierte, fripte, înăbuşite sau prăjite în baie de ulei. Wokul se încinge foarte rapid şi distribuie uniform căldura pe întreaga sa suprafaţă.

Din nicio bucătărie chineză nu lipseşte satârul, folosit pentru tocarea mai multor ingrediente. Este util şi un coşuleţ pentru fierberea la abur, care, în mod tradiţional, este confecţionat din bambus. Persoanele care ţin la siluetă ar trebui să se răsfeţe cu un vas chi-go (vas Yunnan) – un vas rotund din lut, cu capac, din a cărui bază se ridică un mic horn, complet deschis în vârf. Într-un vas chi-go hrana se poate prepara fără adaos de untură sau ulei.

Ceaunul mongolez este versiunea chineză a unui vas pentru fondue.

După ce aţi preparat hrana, veţi avea nevoie de beţişoare chineze, de linguri şi de boluri ceramice pentru supă.

Îi invităm pe toţi împătimiţii gastronomiei chineze, dar şi pe cei care încă nu au experimentat-o, fiindcă nu au avut ocazia să simtă savoarea mâncării chineze, să descopere viitoarele noastre reţete de mâncăruri chineze autentice.